Cumulus nu sunt doar nori: The greater good? Întrebări pentru 40 de arhitecți

Opt parteneri, trei birouri care au fuzionat, un singur nume, o nouă identitate. Domeniul? Arhitectura. Mai precis, vorbim despre prima fuziune de anvergură din arhitectura românească. Lucru inedit de altfel în vremurile pe care le trăim, sau poate normalitate.

Birourile PZP, SYAA și ARXTUDIO au fuzionat și au devenit Cumulus, prima fuziune la vârf din arhitectura românească. Noul birou reunește portofolii din industrie cu o cifră de afaceri ce depășește 1.000.000 de euro. Echipa furnizează servicii integrate de proiectare pentru clădiri civile și urbanism, având expertiză în proiecte rezidențiale, de birouri, industriale, de restaurare și reabilitare, investiții publice și horeca. Iar toți oamenii aceștia implicați în arhitectură “funcționează“ în ansamblul Universul – noul centru al industriilor creative, situat în centrul Bucureștiului.

Cele trei birouri de arhitectură au câștigat numeroase premii și distincții la Bienalele și Anualele de Arhitectură, CIJ Award for best office building, au obținut premii și au colaborat cu clienți de marcă. Echipa Cumulus este formată din 40 de arhitecți, condusă de către trei parteneri executivi – Adrian Soare, Liviu Zăgan, Răzvan Puchici – și de cinci parteneri coordonatori – Eliza Yokina, Elena Dragu, Ivona Amariței, Ioana Moangă și Costin Beekman. Bine, dar despre ce este vorba de fapt?

Adrian Soare spune că arhitectura generează dezvoltare și transformă comportamente, interacționează cu oameni și comunități prin modificarea spațiului în care trăiesc și lucrează. Și că, în cazul de față, totul înseamnă a aduce oameni împreună pentru un scop comun – the greater good.

Ce înseamnă mai exact, pentru cei 40 de arhitecți angrenați în această fuziune the greater good și cum se poate materializa? Sau cum se materializează?

Adrian Soare: Împreună putem oferi proiectelor și clienților noștri mai multe experiențe, mai multă expertiză, mai multe idei, mai multa forță creativă și putere de lucru. De aceea credem că împreună putem realiza the greater good: proiecte mai bune și mai mari, cu un impact major în societate și de care să beneficieze cât mai mulți oameni, care să aducă prosperitate societății în ansamblu. Acesta este primul motiv pentru care am decis să ne unim energiile în această formulă extinsă, al doilea fiind acela ca ne cunoaștem între noi de multă vreme, ne apreciem și ne respectăm reciproc și avem afinități și principii comune.

Răzvan Puchici: Pe de altă parte, the greater good este și o platformă în care beneficiile unui întreg, organizat și funcțional, se reîntoarce ca plusvaloare către membrii acestui întreg, adică arhitecții, la toate nivelurile organizației. Este un concept similar Uniunii Europene, păstrând proporția.

Care sunt, mai exact, provocările cu care se confruntă astăzi arhitectura? La nivel mondial și în România – în particular?

Adrian Soare: Aș spune că provocările fundamentale ale arhitecturii țin de relațiile dintre oameni și de relația între oameni și natură. Nu sperăm să rezolvam toate problemele complexe ale acestor relații. Ne dorim însă să ajutăm ca aceste relații să se dezvolte firesc și armonios prin arhitectura pe care o concepem. Sperăm că arhitectura noastră să ajute la a conștientiza probleme și atitudini, să schimbe în bine mentalități și cutume, să consolideze comunități.

În România constatăm aceleași probleme și situații ca peste tot în lume, suntem doar într-o fază diferită în a le înțelege și a le asuma. România este în acea deja cronică fază de tranziție spre o societate multistratificată, bazată pe merit, cu relații și interese bazate pe împărtășirea unor idei și valori fundamentale comune.

Credem că România are nevoie acum, la fel ca dintotdeauna, de o arhitectură care să susțină și să transpună în mediul construit nevoile și dorințele sale de progres și evoluție.

Răzvan Puchici: Provocările sunt multiple și greu de enumerat într-un interviu. La scara macro, provocările sunt aglomerarea urbană în detrimentul calității locuirii, dar și utilizarea orașului prin integrarea durabilă a valorilor istorice. La scară medie și a arhitecturii de obiect/clădire, provocările sunt pierderea identității și a confortului, consumurile mari de energie versus dificultățile de inserare a „tehnologiilor verzi”, iar la scară micro este pierderea capacității de a concepe obiecte prietenoase, la scară umană etc.

România are și particularitățile ei: lipsa investițiilor publice majore, birocrația excesivă la autoritățile statului și percepția confuză a meseriei de arhitect în societate etc.

Cum vor răspunde cei 40 de arhitecți la aceste provocări?

 Adrian Soare: Specializarea și competențele maximizate pe diverse domenii precum și capacitatea de a împărtăși această expertiză în cadrul echipei considerăm că ne pot pune în situația de a oferi răspunsuri mai potrivite acestor provocări.

Principiile pe care le vom urmări sunt responsabilitatea, profesionalismul și deschiderea spre dialog cu toți cei implicați în procesul de proiectare și în utilizarea proiectelor noastre.

Răzvan Puchici: Arhitecții care au gândit acest concept lucrează sistematic și cu pasiune la înlesnirea înțelegerii mecanismelor CUMULUS de toți cei peste 40 de colegi. Răspunsul va trebui să fie o mai mare implicare afectivă în procesul de proiectare/asumare, dar și o eficiență a timpilor consumați pentru fiecare etapă din proiect. Rămâne de văzut…

Spuneți că scopul este de a crea o infrastructură pentru viitor. O întrebare banală, dar cu substrat complex: Cum vedeți viitorul în cazul de față?

Adrian Soare: Credem că ceea ce gândim și construim astăzi are o mare influență asupra felului în care va arăta viitorul nostru. Suntem siguri că România are acum nu doar șansa de a recupera din decalajul față de celelalte țări europene, dar și de a propune o abordare proprie despre societate și relațiile despre care pomeneam mai devreme. Vrem să fim prezenți și capabili în a susține total aceste aspirații.

Răzvan Puchici: În funcție și de condițiile pieței și ale macro-economiei, „viitorul sună bine” la Cumulus.

De ce această fuziune de anvergură din arhitectura românească? Ce înseamnă arhitectura românească a prezentului față de arhitectura românească a trecutului? Echipa Cumulus este formată din 40 de arhitecți, condusă de către trei parteneri executive…E greu, e ușor? Este ca un fel de fabrică…

Adrian Soare: Această fuziune considerăm că răspunde unei nevoi reale a societății către profesionalizare și coagulare a unor expertize. Arhitectura românească a trecutului a fost vehiculul, învelișul care ne-a transportat și protejat, ajutându-ne să fim cei care suntem astăzi. Noi, cei de astăzi, producem arhitectura care ne reprezintă și care creează premisele unei evoluții viitoare. Credem că în ultimii 30 sau 70 de ani, arhitectura a suferit fracturi brutale față de valorile fundamentale pe care ar fi trebuit să le promoveze. Se observă în ultimii ani că societatea cere și apreciază arhitectura de calitate și credem că aceasta tendință se va accentua.

Fuziunea Cumulus răspunde atât unei nevoi a societății, precum și unor afinități profesionale și personale între parteneri. Iar în jurul partenerilor s-a coagulat și o echipă care împărtășește valori similare. De aceea, comunicarea în echipă este foarte bună. Nu avem senzația unei fabrici, ci mai degrabă a unei comunități de profesioniști în care fiecare își găsește locul și își dezvoltă personalitatea.

Răzvan Puchici: Ușor nu este, dar este foarte motivant. Simt că toți cei 8 parteneri încep să se simtă ca aparținând unei idei generoase și cu un viitor sustenabil. Simt că toți își pun competențele și energia în slujba Cumulus.

Cumulus îneseamnă un gen de nori separați sub formă de grămezi având un contur bine delimitat și cu dezvoltare mai mult pe verticală…De la metaforă la realitate?

Adrian Soare: Ne dorim o dezvoltare permanentă a acestui parteneriat profesional pe care îl vedem deschis, viu, adaptabil diverselor evoluții din cadrul societății. Ca să continuăm metafora, norii CUMULUS sunt nori care anunță vreme bună!

Răzvan Puchici: Norii se mai și adună, dar niciodată nu vor forma nori de furtună.

 

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s