Imperiul SWAROVSKI are “în coastă” O ROMÂNCĂ. În CE FAMILIE A INTRAT Nina din Valea Bârgăului

Nina_a726b762feAutor: Roxana Roseti

Nina a devenit, în urmă cu doi ani, soţia lui Paul Swarovski. Până aici nimic spectaculos. Doar că Nina este româncă, iar Paul este unul dintre descendenţii lui Daniel Swarovski, cel care a pus bazele a ceea ce reprezintă brandul Swarovski.

Nina este orginară de pe Valea Bârgăului, iar de când s-a căsătorit cu descendentul celebrei familii, cei doi, care au împreună doi gemeni, nu ratează nici un Revelion pe plaiuri mioritice, în Bistriţa, fiind însă extrem de discreţi.

Faptul că Nina, o româncă, se află în “sânul” Swarovski, a făcut deja înconjurul plaiului mioritic. Dar nimeni nu îşi poate închipui ce înseamnă cu adevărat imperiul, în spatele lui fiind de fapt un om spectaculos. A cărui familie îi păstrează numele, reputaţia şi mai ales moştenirea impresionantă pe care a lăsat-o în urmă, denumirea de “brand” fiind prea modestă. Daniel Swarovski (1862-1956) a avut grijă să lase un mesaj edificator familiei, prietenilor şi angajaţilor: “Fiecare epocă aduce cu ea vocaţii noi şi alte forme de exprimare. Cel mai important lucru este să rămâneţi atenţi, pentru a folosi oportunităţile atunci când apar, într-un mod cât mai înţelept cu putinţă!”.

Pasionat de invenţii

Ceasuri Swarovski. Candelabre Swarovski. Personaje din seria “James Bond” cu accesorii Swarovski. Oscaruri în sclipiri de Swarovski. Un nume obsedant, invadator… Ceea ce a creat “Maestrul”- după cum i se mai spunea lui Daniel Swarovski – a scăpat de sub control, în sensul bun al cuvântului. Îşi dorea să poată trăi mai mult, pentru a asista la ascensiunea cristalelor. Dar, îndelungatul timp petrecut în preajma strălucirii “pietrelor” i-a slăbit maestrului vederea. A murit în 1956 aproape orb, la vârsta de 94 de ani.

Daniel era un meşter al prelucrării cristalelor, el învăţând acest meşteşug de la tatăl său şi de la meşterii amatori din Boemia natală. O vizită la prima Expoziţie Internaţională a Electricităţii organizată la Viena, în 1883, produce o adevărată furtună în mintea pasionatului de invenţii Swarovski, fascinat de iluminatul electric, o noutate la acea vreme. În 1892 el va depune brevetul primei sale invenţii: o maşină automată revoluţionară destinată tăierii şi lustruirii pietrelor lucitoare, pe cale industrială. Era şi o perioadă înfloritoare, de creştere a cererii de diamante şi de înlocuitori pe piaţa bijuteriilor. Femeile erau din ce în ce mai cochete şi îşi doreau podoabe cât mai excentrice. În 1895, Swarovski se muta definitiv in Austria, care s-a dovedit deosebit de primitoare pentru el. În 1899, el alegea o floare de colţ ca simbol al mărcii sale – cunoscuta Edelweiss.

Un mare secret

Swarovski decide să ţină invenţia – care constituie şi în prezent un mare secret – departe de privirile curioase ale concurenţei. Mulţi au încercat, pe diverse căi, să ajungă în posesia ei, dar vigilenţa inventatorului a fost mai puternică. Din 1911, Swarovski începe cercetările pentru echipamentul şi materiile prime necesare obţinerii propriei paste pentru cristale.

Mai mult, îşi dedică viaţa “pietrelor”: le perfecţionea ză, le dă fineţe, colorit, strălucire şi le irizează prin vaporizarea de straturi fine de metale. Nu conta că viaţa de familie era aproape inexistentă. Tot ceea ce conta era pariul cu profesia, pe care îl încheiase din copilărie. “Copii de pietre preţioase cu mare căutare”, “o calitate deosebită”, “strălucire fără egal şi preţuri pe măsură”. Laudele nu mai conteneau.

Comenzile la fel: din Paris, America şi Rusia ţaristă. Primul Război Mondial a întrerupt producţia bijuteriilor, dar inventivul Swarovski nu s-a lăsat înfrânt. Şi-a reprofilat întreprinderile pe discuri abrazive şi utilaje de polizat, dispozitive pe care ulterior le-a folosit pentru fabricarea de lentile şi instrumente optice. Lumea modei l-a asaltat pe Swarovski în anii ‘30, când diverse personalităţi din branşă, impresionate de afacerea lui, decid să aducă cristalele la Paris şi să le prezinte unor celebri designeri.

S-a declanşat nebunia

Astfel s-a declanşat nebunia: rochii, lenjerie intimă şi câte şi mai câte brodate cu “picături” de Swarovski. Alt război mondial – cel de-al doilea – alte reprofilări, dar nu s-a dat bătut. Perioadele de pace i-au dat ocazia să arunce pe piaţă cristale tot mai fascinante. Cei trei fii ai săi – Wilhelm, Friedrich şi Alfred – au preluat cu succes ceea ce devenise deja “tradiţia Swarovski”. În prezent cea mai prezentă membră a familiei este strănepoata lui Daniel, respectiv Nadja Swarovski. Sediul central al companiei se află în Austria, are peste 20.000 de angajaţi, în peste 1.150 de magazine din peste 120 de ţări ale lumii, şi câştiguri ameţitoare. Impreriul este împărţit: o parte în crearea cristalelor propriu-zise, pentru haine şi bijuterii – Crystallized, şi o alta pentru decoraţiunile interioare – Strass. Swarovski Crystal Society are 400.000 de membri în toata lumea, unii fiind împătimiţi ai figurinelor de colectie, marcate cu celebra lebădă-simbol. Rochii, obiecte de iluminat, ochelari, ceasuri, pălării, chiar maşini, tot ce poate fi accesorizat! Maestrul a orbit de la strălucirea cristalelor sale, dar a lăsat moştenire un imperiu care are… ochii larg deschişi!

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s