Maria Tanase, the true story of one of the largest Romanian women/Maria Tănase, povestea adevărată a uneia dintre cele mai mari românce

The marks at whose birth on September 25, 98 years. The first time she sang in public before the Cultural House in the neighborhood (in 1921). The one who was chosen to represent the Romanian folk song in the International Exhibition in New York in 1939. The music which was banned by the Legion system. The most expensive given their dresses and poor girls that he met on her road. Who would file the Security. The loved to Brancusi. She who was accompanied on the last road a wave of people, as only in death any more than the world can see.
Maria Tanase – one of the largest Romanian. A threshold figure beyond that stage and singing swirl. A true life story so that if you had to be epic, this should be done carefully so as not to fall into sin “telenovelizării”. Lovers, or Securitate file that appeared in a pictorial playing chess can not break the image.
“Marie and Marioara” had blond hair and green eyes. Ion Tanase florist in brick suburb, theater and opera lover, his face was very proud of: when it comes to life on the edge woke suburb. Documents remember in 1928, only 15 years, and is proposed to participate in that year’s edition of the contest “Miss Romania.” Maria wears a dress printed with flowers of apple (cut to her older sister), and comes before the Commission. All the best, until you get to sample the swimsuit. The verdict is fast: it is too thick legs! Marioara Mary and our anger, and goes directly to the Military Ball Press. There orechestră sing a famous, the “Iduardo Bianco’s.” At one point, dancing only to florists, who actually floats, band keep up the steps after her, almost acordeoanele break. Let us never forget this “scene” because there is really It.
The next day the Bucharest press roaring, trying to find out who is “dancer of the Press Ball.” In the book “Mary Immortal” (2003), Gaby Michailescu-agent man who was the artist, says that her beauty was then evaluated by a young physician at the Central Hospital, who wins and it “gives” a child . Marie proposes to have an abortion doctor, and she could not never have kids. In the 17 years to undertake cashier Herdan, a restaurant where they eat their fill with just seven lions. Then one day, string given Constantin Tanase Theatre beetle-n country that is looking for young talents to popular music. Thus, in 1934, the garden beetle can be seen a poster that lists the name Mary Mary Atanasiu … success … What followed is history. Naturalized to the very idea that there is almost nothing to say about it. But as history now gives spicy aspects of life instead of a man to say that we will highlight not spicy, but … really almost as unforgettable as a woman living and “dead”.
“And-nc-o-time, my boys” It all sang, beat the country far and wide, made tours in Bulgaria, Yugoslavia, Turkey, France, the United States played in front of politicians, ambassadors, kings , Presidents, relieved suffering injuries. He perfected the French language, for reasons that once promoted in grade IV, came to sing on purpose … the great Paris. In October 1940 Maria Tanase music is prohibited by Legionary regime and that he destroyed all the radio gramophone plates and molds from the record. There followed a period of several months, in which Maria Tanase was not present music scene, but returned to radio. The communist regime did not dare to touch, but some data from the past they were already up to date kept … History Mihai Pelin, in his “One Hundred Years of intelligence, counterintelligence and political police”, says that Mary was in the late ’30s very close relationship with Maurice Black, a Bucharest correspondent of the Havas agency and resident of the French special services. In 1940, she made a first tour in Turkey, and has the opportunity to sing in front of the president-Iamet Inonu.
Istanbul and Ankara were at that time meeting place for secret agents. Upon returning home, Maria Tanase becomes the target of the German army Abwehr intelligence service, which attempts (through a major) to recruit. According to data of the Special Intelligence Service of Romania, headed by Eugen Cristescu, she refuses. Cristian Troncotă History, author of several books on intelligence believes that Maria Tanase helped much Cristescu-appointed in 1940 head of Romanian Special Intelligence: “It seems that the famous singer’s easier Cristescu, in a rather difficult period Some exchanges of information with a number of American diplomats. ” In 1941, Maria is sent back to Turkey, also in Ankara and Istanbul, where he argues with the orchestra led by Grigoras Dinicu several concerts.
It is often spotted with Alfred de Chastelain (who had worked for 15 years in Romania as director of oil company “union”). In February 1941, Chastelain leaving our country due to rupture relations between Antonescu and the UK. He will assume leadership of the Istanbul branch of SOE (British intelligence structure) which includes Romania. During the tour of Ankara, Mary Chastelain will propose never to return to Romania, giving even a well-paid job at a radio station. She refuses and returns home, but charges of collaboration with the British spy network gave him circling. Occurs and when it becomes the collaborator who had made the file: … Security Agent “link and influence”, not agent “information gathering”. Some say that lack of money, others say it was required, others added that other artists did the same thing, and even a tower and on it. For example, tell a Pastorel Teodoreanu Security interrogation … how reactionary was Mary. Let’s try to stick in the mind only with her picture perfect artist, who enters the scene even when they have fever of 40 degrees.
“Who loves and leaves” in the file, to love! The transition is abrupt, but so was she. “IAC-so”. Who helped you to launch, how many lovers had, these are things known, or unknown. Let’s just say, on the beginning of the song that Mary was the boyfriend of her good fortune when, Sandu Eliade, who insisted in addition to Harry, ethnomusicology, for a first audition. According to testimony time, Maria Tanase was particularly delightful person, a woman with a sense of humor and conversation. Travelling in the U.S. and France transformed into a cosmopolitan one, with friends from almost all parts of the world. Candidates were many, among them Ben Smith is an American nicknamed “King of aluminum” young Sergiu Celibidache, already above amintiţii Black and Alfred Maurice de Chastelain. Ben Smith who managed to have the bride, but when Mary dropped the marriage came about. “Who loves and leaves’.
Love “at first sight” was but Brancusi. It was about 25 years, he about 62. “When you listen as you say, Marie, I would be able to dăltuiesc for each song of our many gorgeous bird,” said the sculptor. They made a couple sensational, but the relationship did not last long. In the book “Brancusi – Memories and exegesis”, signed by Peter Pandrea is told the adventures of two. “Brancusi knew her intimately Maria Tanase. They met on line folk music, intelligence and mondenităţii. They first saw in Paris. Was fatal (…) to instantly befriend, to love, to part with invectives from neichii Costache (No – how close was spoiled by sculptor) “. Brancusi did not regret anything, considering that the love of Mary “had lasted exactly how”!
“When my death be” heavy smoker, died of lung cancer on 22 June 1963. Dictated before death of a notary last wish: to be buried with clothes chosen by her, and funerals are not cause for “masquerade and panorama”. He wrote that in her memory left to dig a well “on a dry road, eager for water” because walking to their thirst. He left a few special occasions Sachelarie Clery (which in 1950 became her husband, of all the men who made him court her choosing it, you and maintenance): “Gather my dreams I have tailored share them with you and people …”. It is said that a million people “watched her” Mary on the last road and in Romania it was declared national mourning.
“If you do not know” had a seamstress who makes beautiful dresses. “She wore beautiful dresses on stage. Do not hesitate to spend a good part of the winning singer in her pride of the most purely folk song. In everyday life, however, remained the same modest Santa Tanase clothed girl,” notes Harry somewhere. Coming back now, says that, among other things, it will remain and who sang with great art a “Manea” – “Until I loved you” … Maybe that was a “double” life or that of native was more inclined to acting (although the “flirted” with the theater and film) have led to a bizarre tendency to call it: those who today dictates “trend sites” call icon, even a fashion icon! Currently, the mere fact that a person as she put the monogram on shirts and handkerchiefs may seem the time, lost among the social networks and complex computer games. Her story “based on reality” will never be a “journey” consumed. “If you do not know,” says the song … Maybe that Mary, being in another world away, let’s tone antiamnezie trend. And since we like them on Facebook, even know who is …

Cea de la a cărei naştere se împlinesc, pe 25 septembrie, 98 de ani. Cea care a cântat pentru prima oară în faţa publicului de la Căminul Cultural din cartier (în 1921). Cea care a fost aleasă să reprezinte cântecul popular românesc, în cadrul Expoziţiei Internaţionale de la New York din anul 1939.
Cea a cărei muzică a fost interzisă de regimul legionar. Cea care îşi dăruia cele mai scumpe rochii fetelor tinere şi sărace pe care le întâlnea în drumurile ei. Cea care avea dosar la Securitate. Cea care s-a iubit cu Brâncuşi. Cea care a fost însoţită pe ultimul drum de un val de oameni, cum numai la moartea vreunui mai mare al lumii se poate vedea.
Maria Tănase – una dintre cele mai mari românce. O personalitate dincolo de pragul scenei pe care i se învolbura cântul. O poveste de viaţă atât de adevărată, încât dacă ar fi să fie ecranizată, acest lucru ar trebui făcut cu mare grijă, pentru a nu cădea în păcatul “telenovelizării”. Amanţii, dosarul de la Securitate sau faptul că a apărut într-un pictorial jucând şah nu-i pot ştirbi imaginea.
“Mărie şi Mărioară”
Avea părul bălai şi ochi verzi. Florarul Ion Tănase din mahalaua Cărămidari, iubitor de teatru şi de operetă, era tare mândru de fata lui: când se punea pe cântat trezea la viaţă mahalaua. Documentele amintesc cum, în 1928, la numai 15 ani, i se propune să participe la ediţia din acel an a concursului „Miss România“. Maria îmbracă o rochie imprimată cu flori de măr (croită de sora ei mai mare), şi ajunge în faţa comisiei. Totul la superlativ, până când trece la proba costumului de baie. Verdictul este rapid: are picioare prea groase! Măria şi Mărioara noastră se mânie, şi se duce direct la Balul Presei de la Cercul Militar. Acolo cânta o orechestră renumită, cea ”a lui Iduardo Bianco”. La un moment dat, dansează numai fata florarului, care pluteşte de fapt, orchestra ţine ritmul după paşii ei, acordeoanele aproape că se rup. Să nu uitaţi niciodată această ”scenă”, deoarece aici este cu adevărat Ea.
A doua zi presa bucureşteană vuia, încercând să afle cine este „dansatoarea de la Balul Presei“. În cartea “Maria cea fără de moarte” (2003), Gaby Michailescu-omul care a fost impresarul artistei, povesteşte că frumuseţea ei a fost atunci apreciată de un tânăr medic de la Spitalul Central, care o cucereşte şi îi “dăruieşte” un copil. Medicul îi propune Mariei să avorteze, iar ea nu mai putea avea niciodată copii.
Pe la 17 ani se angajează casieriţă la Herdan, un restaurant unde se mânca pe săturate cu numai şapte lei. Apoi, într-o zi, Constantin Tănase a dat sfoară-n ţară că Teatrul Cărăbuş caută tineri talentaţi pentru muzica uşoară. Astfel, în 1934, la Grădina Cărăbuş putea fi văzut un afiş pe care apărea numele Mary Atanasiu… Maria reuşise…Ce a urmat este istorie. S-a încetăţenit chiar ideea că nu mai este aproape nimic de spus despre ea. Dar cum istoria cedează în zilele noastre locul aspectelor picante din viaţa unui om, să spunem că vom scoate în evidenţă nu picanterii, ci…aproape cum a fost cu adevărat o femeie de neuitat atât în viaţă, cât şi ”în moarte”.
”Şi-nc-o-dată, măi băieţi”
A tot cântat, a bătut ţara în lung şi-n lat, a făcut turnee in Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franţa, Statele Unite, a cântat în faţa politicienilor, ambasadorilor, regilor, preşedinţilor, a alinat suferinţele răniţilor. Şi-a perfecţionat limba franceză- din cauza căreia nu promovase cândva în clasa a IV-a, ajungând să cânte pe înţelesul…marelui Paris. Din octombrie 1940 muzica Mariei Tanase este interzisă de regimul legionar, fiindu-i distruse toate plăcile de gramofon de la radio, precum şi matriţele de la casele de discuri.
A urmat o perioadă de câteva luni, în care Maria Tanase nu a mai fost prezentă pe scena muzicală, însă a revenit pe posturile de radio.
Regimul comunist nu a îndrăznit să o atingă, însă unele date ale trecutului ei erau deja bine puse la păstrat…Istoricul Mihai Pelin, în lucrarea sa “Un veac de spionaj, contraspionaj şi poliţie politică”, afirmă că Maria avea la sfârşitul anilor ’30 relaţii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucureşti al agenţiei Havas şi rezident al serviciilor speciale franceze. În anul 1940, artista face un prim turneu în Turcia, şi are ocazia să cânte în faţa preşedintelui ţării- Iamet Inonu.
Istanbulul şi Ankara erau la acea vreme locul de întâlnire al agenţilor secreţi. La întoarcerea în ţară, Maria Tănase devine ţinta serviciului secret al armatei germane Abwehr, care încearcă (printr-un maior) să o recruteze. Conform unor date ale serviciului special de informaţii din România, condus de Eugen Cristescu, artista refuză. Istoricul Cristian Troncotă, autorul mai multor cărţi despre serviciile secrete consideră că Maria Tănase l-a ajutat mult pe Cristescu- numit în anul 1940 şeful serviciului român special de informaţii: „Se pare că celebra cîntăreaţă i-a facilitat lui Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informaţii cu o serie de diplomaţi americani“. În 1941, Maria este trimisă din nou în Turcia, tot la Ankara şi Istanbul, unde va susţine alături de orchestra condusă de Grigoraş Dinicu mai multe concerte.
Este adesea zărită alături de Alfred de Chastelain (care lucrase timp de 15 ani în România ca director al companiei petroliere „Unirea“). În februarie 1941, Chastelain părăseşte ţara noastră din cauza ruperii relaţiilor dintre regimul Antonescu şi Marea Britanie. El va prelua la Istanbul conducerea filialei SOE (structură a spionajului britanic) care includea România. În timpul turneului din Ankara, Chastelain îi va propune Mariei să nu se mai întoarcă în România, oferindu-i chiar şi o slujbă bine plătită la un post la radio.
Artista refuză şi revine în ţară, dar acuzaţiile de colaborare cu reţeaua de spionaj britanică îi dădeau târcoale. Apare şi momentul când devine colaboratoarea celei care îi făcuse dosar: Securitatea…Agent “de legătură şi influenţă”, nu agent “de culegere de informaţii”. Unii zic că lipsa banilor, alţii zic că a fost obligată, ceilalţi mai adaugă că şi alţi artişti făceau acelaşi lucru, ba chiar o turnau şi pe ea. De exemplu, Păstorel Teodoreanu va spune la un interogatoriu al Securităţii cât de…reacţionară era Maria. Să încercăm să rămânem în minte doar cu imaginea ei de artistă desăvârşită, care intra pe scenă chiar şi când avea febră de 40 de grade.
“Cine iubeşte şi lasă”
De la dosare, la iubire! Trecerea este bruscă, dar aşa era şi ea. “Iac-aşa”. Cine a ajutat-o când s-a lansat, câţi iubiţi a avut, acestea sunt lucruri ştiute, ori neştiute. Haideţi să zicem doar, referitor la începuturile Mariei în ale cântecului că norocul ei l-a reprezentat iubitul de atunci, Sandu Eliad, care a insistat pe lângă Harry Brauner, etnomuzicolog,pentru o primă audiţie.
Conform mărturiilor vremii, Maria Tănase era în particular o persoană încântătoare, o femeie cu simţul umorului şi cu simţul conversaţiei. Călătoriile în SUA şi în Franţa o transformaseră într-o cosmopolită, cu amici din aproape toate zonele lumii.
Pretendenţi au fost mulţi, printre ei numărându-se Ben Smith- un american supranumit „Regele aluminiului“, tânărul Sergiu Celibidache, deja sus-amintiţii Maurice Negre şi Alfred de Chastelain. Ben Smith este cel care a reuşit să o aibă ca logodnică, dar Maria l-a lăsat baltă când a venit vorba de căsătorie. “Cine iubeşte şi lasă”.
Dragostea ”la prima vedere” a fost însă Brâncuşi. Ea avea vreo 25 de ani, el vreo 62. “Când te ascult cum le zici, Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”, i-a spus sculptorul. Au format un cuplu senzaţional, dar relaţia nu a durat mult.
În volumul “Brâncuşi – Amintiri şi exegeze”, semnat de Petre Pandrea, este povestită aventura celor doi.
“Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tanase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţii. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal (…) să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (n.r. – cum era alintat sculptorul de apropiaţi)”. Brâncuşi nu a regretat nimic, considerând că dragostea pentru Maria ”a durat exact cât trebuia”!
“Când o fi la moartea mea”
Fumătoare înrăită, s-a stins de un cancer la plămâni, la 22 iunie 1963. Dictase înainte de moarte unui notar ultimele dorinţe: să fie îngropată cu hainele alese de ea, iar înmormântarea să nu fie prilej de “mascaradă şi panoramă”. A mai lăsat scris ca în memoria ei să se sape o făntănă “pe un drum secetos, dornic de apă”, pentru ca drumeţii să îşi potolească setea. A lăsat câteva rânduri speciale pentru Clery Sachelarie (care în 1950 devenise soţul ei, dintre toţi bărbaţii care i-au făcut curte ea alegându-l pe acesta, pe care îl şi întreţinea): “Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine şi împarte-le oamenilor…”.
Se spune că un milion de oameni au ”vegheat-o” pe Maria pe ultimul drum, iar în România a fost decretat doliu naţional atunci.
”Dacă nu te cunoşteam”
Avea o croitoreasă care îi făcea rochii frumoase. “Purta pe scenă rochii frumoase. Nu pregeta să cheltuiască o bună parte din câştig în mîndria ei de interpretă a celui mai pur cântec popular. În viaţa de toate zilele rămînea însă aceeaşi modest înveşmântată fată a moşului Tănase”, notează undeva Harry Brauner.
Revenind în prezent, se spune că, printre altele, ea va rămâne şi cea care a cântat cu mare artă o ”manea” – ”Până când nu te iubeam”…Poate faptul că a avut o “dublă”existenţă, ori faptul că a avut înclinaţii native mai mult spre actorie (de altfel a ”cochetat” cu teatrul şi filmul) au dus spre o tendinţa să-i spunem bizară: cei care astăzi dictează ”trend-urile” o numesc icon, chiar un fashion icon! În present, simplul fapt că o persoană ca ea îşi punea monograma pe cămăşi şi pe batiste poate părea ceva epocal, rătăcit printre reţelele sociale şi jocurile complicate pe calculator. Povestea ei ”bazată pe realitate” nu va fi niciodată o ”călătorie” consumată. ”Dacă nu te cunoşteam”, spune cântecul…Poate că Maria, plecată fiind în altă lume, dă tonul trend-ului antiamnezie. Şi dacă tot îi dăm like pe Facebook, măcar să ştim cine este…


Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment: Logo

You are commenting using your account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )


Connecting to %s