Bonne anne!

A dance world, full of charm and joy of living on a beautiful night of Carnival, New Year occasion. Once people knew to spend. And the elegance of Yesterday New Year’s Eve . Only Monte Carlo is preserved.
In his special New Year’s number in December 1939, Romanian Ilustratiune present an old gentleman (without giving his name) who had participated in one of at one New Year’s balls organized by King Charles I.” When the present seems too heavy and oppressive, escape the surreal” began the Ilustration story.
Reporter of 1939 found the old man leaves an album browsing: “Among the forgotten photos with faces, people who smiled and laughed as we fell on the carpet a few tiles yellowed by time.” The old man looked at them a long, dreamy, and then began to tell me the voice of advice: Behold some poor printed cards, which are perhaps the last witness, besides me, a brilliant festivities … There are two books here Ballroom as you have no chance to see today. But their significance is that they were witness to a ball at the Court of Charles I. ..
There have been over 50 years and the memories of those blink and now I have sight awake. ” I watched with curiosity cards. They bore the royal monogram and covers were printed in all the “teeth” for the elegant then promised not to forget where various dances. I could not withhold a smile, reading the names of dances, which were then in vogue: Valse, Quadrant, Polka, Lenciers, Mazurca, Quatre Pas, Pas de patineurs the famous “Cotillon” composed of “Les Bouqets”, “Les Arcades”, “Les Maswues”, “Moulinet”, “Les Echarpes et Coudes” and “final Quadril.
The old gentleman, led by naval memories, recalls the story: ”I was invited first to the Court, at New Year’s ball, now more than 50 years. After greetings during the day it had signed the records open to the palace, the night he gave a great ball at the National Theatre. Also when it announced a torchlight procession and light downtown. You can imagine my excitement the first ball at Court, especially since I found that he was invited Smaranda, playing my childhood companion, which no one had seen since my return from Paris, where I did studies. National Theatre Hall in thousands of lights shining. The brilliant uniforms of the officers making gimped officers, our FRACTURES loose dresses of the ladies, gave a particularly festive air of the room. At the time yet still keep the habit on such occasions, young girls wear our beautiful national costumes. (…)At 10 pm, to announce the arrival of the royal pair. The gala’s uniform, which was still a stunning simplicity, Charles I, though small stature, was still a great impression. (…) If the king was somewhat distant and retired after a brief, making a group of several state officials, the Queen, by contrast, has always been among the guests of the Court, bearing in mind anyone looking his benevolent attention. The “diner” I was sitting next to Smarandita and have left untouched food, watching us in the eye, of increasingly bright side and whispered to us that only two lovers banality can and tell. And yet it was a “menu” remarkable, because in our yard famous dishes are cooked throughout Europe.”
Arc over time. Because all came about Monte Carlo and royal soiree before the New Year, Monaco becomes like a giant catwalk, sleek step should only princes and princesses. Currently, most millionaires are choosing to spend New Year in royal style. And what place could be more appropriate in December with Monte Carlo? Even if this winter, the temperature drops below 15 degrees and the sun and sea breeze pampers every day, preparing for New Year..
Casino square in front of main avenues and red carpets. Palm trees are all lit. Blue garlands are matched perfectly with the architecture of the city chic. Restaurants send invitations to New Year’s Eve program, and caterers set menus for those who organize New Year at home. On 31 December evening, jewelry stores still sell necklaces, diamond and adjust brand boutiques unique dresses, ordered for gala night.
It is therefore not surprising that the richest people in the world coming to spend New Year’s Eve in Monaco. More specifically Monte Carlo Sporting Club. One of the most beautiful theaters in the world. There is take Rose Ball and Red Cross Ball, held each year princely family of Monaco. On December 31, millionaires made their appearance at the Monte Carlo Sporting Club the most elegant ever: men in tails, ladies in long dresses with matching fur on the shoulders. Walk the red carpet. Hello. Smile. Those memories will remain with the photographers make a discreet gesture, brought in especially for the event. The interior is magnific: the three-quarters of the room, glass walls, which are seen throughout the city and the sea, and the stage floor covered with mirrors, no sky ceiling that mimics the night sky … Of course, everything is “far” from that wonderful moment when Princess Grace of Monaco and Prince Rainier III of Monaco at a ball enters the year 1956 (although it is held in Monaco, but it was dedicated in New York two Highness, wearing name “A night in Monte Carlo”). On New Year’s night, around 22:00, the streets of the Principality is animated with people dressed for the balls of the day. At the Hotel de Paris is stop, turn, Bentley’s, Rolls Royce’s, brilliant. Guests are turning to Louis XV bar, located in hotel. Many choose to key Alain Ducasse’s menu, the best chef in the world, ISA few places manage to obtain. It would be partying at Sass Café. A bar with piano-bar where the evening of New Year otherwise arise. Equally elegant, but eager for entertainment, people from Sass eat less and more dancing, live music. On 31 December at midnight, Champagne is made with the pomp of trumpets …
Again an arc of time. Large dance hall, can be anywhere: at home with friends – metaphorical, fun, glamorous, and that is why special or hidden, For example, among Venetian masks. Even if now the dancers are of modern times, the countdown preceding the beginning of the New Year sounds like the days of Charles I.
Bonne anne wherever you are!

O lume care dansează, trăind din plin farmecul şi bucuria unei frumoase nopţi de carnaval, prilejuită de Anul Nou. Pe vremuri lumea ştia a petrece. Iar eleganţa revelioanelor de altădată doar la Monte Carlo se mai păstrează.
În numărul său special de Anul Nou din decembrie 1939, Ilustraţiunea Română prezenta un bătrăn boier (fără a-i da numele) care participase la unul dintre balurile de Anul Nou organizate de Regele Carol I. “Când prezentul ni se pare prea greu şi apăsător, evadăm in ireal”, începea relatarea Ilustraţiunii. Reporterul anului 1939 l-a găsit pe bătrăn răsfoind foile unui album: “Dintre fotografiile cu chipuri uitate, de oameni care au zâmbit şi au răs ca şi noi, au căzut pe covor căteva cartonaşe ingălbenite de vreme. Bătrânul le privi un timp îndelungat, visător, şi apoi începu a-mi povesti cu glasul lui sfătos: «Iată nişte biete cartonaşe tipărite, care mai sunt poate ultima mărturie, în afară de mine, a unei strălucite serbări… Sunt aici două carnete de bal cum nu mai ai ocazie să vezi astăzi. Dar însemnătatea lor este că au rămas mărturie de la un bal la Curtea lui Carol I… Au trecut mai bine de 50 de ani şi amintirea acelor clipe o mai am şi acum trează inaintea ochilor». Am privit cu curiozitate cartonaşele. Purtau pe coperţi cifrul regal şi inăuntru erau tipărite toate «danţurile» pentru ca cochetele de atunci să nu uite cui au promis diversele dansuri ale serii. Nu mi-am putut reţine un zâmbet, citind numele dansurilor, care erau atunci la modă: Valse, Quadrile, Polka, Lenciers, Mazurca, Pas quatre, Pas de patineurs şi celebrul «Cotillon» compus din «Les Bouqets», «Les Arcades», «Les Maswues», «Moulinet», «Les Echarpes et Coudes» şi «Quadril final»”.
Bătrănul boier, dus de năvala amintirilor, deapănă povestea: “Pentru a face o mai strânsă legătură între Curte şi boerime, Carol I organiza numeroase recepţii, unde se întâlnea tot ce era mai select în Bucureştiul de la sfârşitul veacului trecut. Am fost invitat prima oară la Curte, cu ocazia balului de Anul Nou, acum mai bine de 50 de ani. După ce în timpul zilei se semnaseră felicitările în registrele deschise la Palat, seara se dădu un mare bal la Teatrul Naţional. Tot atunci se anunţase o retragere cu torţe şi luminaţie în centrul oraşului. Îţi închipui emoţiile primului meu bal la Curte, mai ales că aflasem că a fost invitată şi Smărăndiţa, tovarăşa mea de joacă din copilărie, pe care nu o văzusem de la întoarcerea mea din Paris, unde mi-am făcut studiile. Sala Teatrului Naţional strălucea în mii de lumini. Uniformele sclipitoare de fireturi ale ofi]erilor, fracurile noastre şi rochiile vaporoase ale doamnelor, dădeau un deosebit aer festiv sălii. Pe atunci se mai păstra încă obiceiul ca în asemenea ocazii, tinerele fete din boerime să poarte frumoasele noastre costume naţionale. (…) Pe la orele 10 seara, s-a anunţat sosirea perechei regale. În uniforma lui de gală, care era totuşi de o simplitate uluitoare, Carol I, deşi era mic de statură, făcea totuşi o impresie extraordinară. (…) Dacă Regele era oarecum mai distant şi după o scurtă trecere s-a retras, făc~nd un grup de câţiva demnitari ai Statului, Regina, în schimb, a fost tot timpul în mijlocul oaspeţilor Curţii, neuitând pe nimeni, arătând tuturor binevoitoarea sa atenţie. La «diner» am fost aşezat alături de Smărăndiţa şi am lăsat bucatele neatinse, privindu-ne în ochi, din ce în ce mai aprinşi la faţă şi şoptindu-ne banalităţile pe care numai doi indrăgostiţi pot să şi le spuie. şi cu toate acestea a fost un «menu» remarcabil, fiindcă la Curtea noastră se preparau bucatele celebre in toată Europa”. Astfel îşi încheia relatarea pentru Ilustraţiunea Română bătrânul boier. O serată regală, de Anul Nou, care îi rămăsese întipărită în minte.
Arc peste timp. Pentru că tot a venit vorba despre Monte Carlo şi serate regale, înainte de Anul Nou, Monaco se transformă parcă într-un podium imens, elegant, pe care ar trebui să păşească doar prinţi şi prinţese. în prezent, majoritatea milionarilor aleg să îşi petreacă Revelionul în stil regal. Şi ce loc ar putea fi mai potrivit dec~t Monte Carlo? Chiar dacă aici, iarna, temperatura nu coboară sub 15 grade, iar soarele şi briza mării răsfaţă fiecare zi, monegaştii se pregătesc pentru Anul Nou. în piaţa din faţa Cazinoului şi pe bulevardele principale se aştern covoare roşii. Palmierii sunt toţi luminaţi. Ghirlandele albastre se asortează perfect cu arhitectura cochetă a oraşului. Restaurantele trimit invitaţiile cu programul din noaptea de revelion, iar firmele de catering stabilesc meniurile pentru cei care organizează revelionul acasă. La 31 decembrie, seara târziu, magazinele de bijuterii încă mai vănd coliere de diamante, iar buticurile de marcă ajustează rochiile unicat, comandate pentru “noaptea de gală”.
De aceea, nu-i de mirare că cei mai bogaţi oameni din lume vin să petreacă revelionul la Monaco. Mai precis Monte Carlo Sporting Club. Una dintre cele mai frumoase săli de spectacole din lume. Acolo se ţin Balul Rozelor şi Balul Crucii Roşii, organizate in fiecare an de familia princiară monegască. La 31 decembrie, milionarii îşi fac apariţia la Monte Carlo Sporting Club mai eleganţi ca niciodată: bărbaţi în frac, doamne în rochii lungi cu blănuri asortate pe umeri. Păşesc pe covorul roşu. Salută. Zâmbesc. Cei care vor să rămănă cu amintiri fac un gest discret fotografilor profesionişti, aduşi special pentru eveniment. Interiorul este magnific: pe trei sferturi din sală pereţi din sticlă, prin care se văd întreg oraşul şi marea, podeaua şi scena acoperite cu oglinzi, tavanul ce imită cerul nopţii…Desigur, totul este “departe” de acel minunat moment când Prinţesa Grace de Monaco şi Prinţul Rainier al III-lea de Monaco îşi făceau intrarea la un bal al anului 1956 (deşi nu se desfăşura in Monaco, ci la New York le era dedicat celor două Alteţe, purtând denumirea “O noapte in Monte Carlo”).
În noaptea Anului Nou, in jurul orei 22:00, străzile Principatului se animă cu oameni imbrăcaţi ca pentru balurile de pe vremuri. La Hotel de Paris se opresc, pe rând, Bentley-uri, Rolls Royce-uri, strălucitoare. Oaspeţii se îndreaptă către restaurantul Louis XV, care se află in incinta hotelului. Mulţi aleg să îşi cheie anul savurâd meniul lui Alain Ducasse, cel mai bun bucătar din lume, îsă puţini reuşesc să obţnă locuri. Ar mai fi petrecăreţi de la Sass Cafe. Un restaurant cu piano-bar, unde seara de Revelion decurge altfel. La fel de eleganţ, dar dornici de distracţe, cei de la Sass mănâncă mai puţin şi dansează mult, pe muzica live. La 31 decembrie, la miezul nopţii, şampania este adusă cu alai de trompete…
Din nou un arc al vremurilor. Sala mare de dans, poate fi oriunde: acasă cu prietenii – metaforică, amuzantă, glamouroasă, şi tocmai de aceea specială, sau ascunsă, de exemplu, printre măştile veneţiene. Chiar dacă acum dansatorii sunt ai vremurilor moderne, numărătoarea inversă ce precede începutul Noului An se aude la fel ca pe vremea lui Carol I. Bonne anne oriunde v-aţi afla!

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s